HPV

Virusul papiloma uman (HPV) este un virus des întâlnit ce poate fi transmis cu
ușurință.
HPV poate cauza diverse boli.Unele tipuri de HPV pot cauza cancer de col
uterin,vaginal sau vulvar ,iar alte tipuri de HPV pot cauza condiloame genitale.
Când o femeie este infectată cu anumite tipuri de HPV iar virusul nu dispare de
la sine , se pot dezvolta celule anormale în epiteliul colului uterin.
Dacă nu sunt descoperite la timp și tratate,aceste celule pot duce la stări
precanceroase ale colului uterin și ulterior la cancer.
Unele tipuri de HPV pot conduce la consecințe grave și sunt des întâlnite
Există cel puțin 4 tipuri de HPV despre care femeile ar trebui să știe,deoarece
aceste tipuri cauzează majoritatea cazurilor de boli determinate de HPV.
Cu alte cuvinte,în HPV există 30-40 tipuri:
-tipuri 16 și 18 cauzează 70 % din cazurile de cancer de col uterin
-tipuri 6 și 11 cauzează 90 % din cazurile de condiloame genitale.
HPV este un virus răspândit ce se transmite cu ușurință .Femeile pot contacta
infecții cu HPV în orice moment al vieții lor.
3 din 4 infecții noi cu HPV apar la tinere cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani
iar 80 % dintre femei vor avea HPV înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani.
 
HPV –ul însumează 44 % din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce
justifică eforturile depuse pe plan naţional şi internaţional pentru studierea acestei
maladii.
În România apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese şi
peste 15000 de paciente înregistrate cu HPV. Incidenţa HPV în România ultimilor
ani a fost cuprinsă între 21,29 0/0000 (2000) şi 24,74 0/0000 (2006), ceea ce
situează România pe locul doi în Europa
În acelaşi timp România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte
mortalitatea datorată infectiilor cu HPV.Descoperirea bolii în stadiile incipiente (
stadiul 0) înseamnă vindecarea în proporţie de 100 % dar evoluţia bolii poate dura
opt-zece ani.
 
DIETA KETOGENICA

Istoria dietei ketogenice este legată de evoluţia de-a lungul anilor a
cunoştinţelor omului despre natura înconjurătoare, a chimiei, biofizicii, fiziologiei,
fiziopatologiei, patologiei.
Prin termenul de ‘diaita’, şcoala hipocratică înţelegea studiul modului de
viaţă al omului în totalitatea sa, legat nu numai de alimentaţie, care bineinţeles ocupă
un loc central, ci şi de mediul înconjurător.
‘Dieta’ înseamnă în limba latină toate elementele care influenţează într-un fel
oarecare menţinerea stării de sănătate: aer, hrană, temperatură, exerciţiu fizic, odihnă

Sensul în care ‘dieta’ este sinonimă cu restricţia sau interdicţia alimentară nu
aparţine şcolii hipocratice, ci pare să corespundă unei concepţii mult mai vechi, ale cărei origini au rădăcini în practica medicală a egiptenilor.
Astfel, Herodot menţionează în scrierile sale că egiptenii consideră că ‘hrana
este sursa tuturor relelor’.
Preluată de alte surse orientale, această conceptie ajunge în Europa mult mai